News

Zwarte Piet ta un simbolo di racismo no inclusivo ancra den sclavitud

/* custom css */
.tdi_9.td-a-rec{
text-align: center;
}.tdi_9 .td-element-style{
z-index: -1;
}.tdi_9.td-a-rec-img{
text-align: left;
}.tdi_9.td-a-rec-img img{
margin: 0 auto 0 0;
}@media (max-width: 767px) {
.tdi_9.td-a-rec-img {
text-align: center;
}
}

E articulo aki ta scirbi pa drs. Evelin-Pierre Dumfries (Manager Intercultural) y Sergio Tjie-A-Loi (docente y traductor) y no necesariamente ta refleha pensamento y opinion di Headlines Group, cas editorial di 24ora.com y matutino TREMPAN.

/* custom css */
.tdi_8.td-a-rec{
text-align: center;
}.tdi_8 .td-element-style{
z-index: -1;
}.tdi_8.td-a-rec-img{
text-align: left;
}.tdi_8.td-a-rec-img img{
margin: 0 auto 0 0;
}@media (max-width: 767px) {
.tdi_8.td-a-rec-img {
text-align: center;
}
}

Dia 7 oktober ultimo tawata un dia historico den Nacionnan Uni unda den nan di 51 sesion regular di Derechonan Humano a acepta e resolucion pa yama henter mundo pa tuma accionnan activo contra tur forma di racismo, discriminacion racial, xenophobia y tur formanan di intolerancia. A enfatisa cu e trafico transatlantico di e esclavonan y colonialismo tawata un violacion grandi di e leynan internacional. Mundialmente e paisnan mester haci tur esfuerso pa transforma e structura den e paisnan, como tal tur cu ta mantene e inhusticia di pasado , tin cu cambia, hasta nan leynan.

Na Hulanda awendia tin yen di debate tocante Zwarte Piet y e conscientisacion di discriminacion di hende, cu despues di morto di entre otro George Floyd na Merca, Gobierno Hulandes a lanta y instala e Comision contra Racismo y Discriminacion. E sociedad Hulandes a cuminsa cambia nan pensamento tocante ken Zwarte Piet ta y si e tin un luga ainda den nos comunidad.

“Ta un lastima cu nos a pone Zwarte Piet den e pelicula y nos no a pensa tocante di esaki e tempo aya”, Burny Bos a comenta. Awor mi ta compronde dicon asina hopi Hulandes tin un obhecion contra di Zwarte Piet. Burny Bos ta e conocido productor di e pelicula: E cabay di Sinterklaas, pa cu cual el a ricibi hopi premio internacional.  Tambe el a laga sa cu no por pasa ningun di su peliculanan di Sinterklaas mas na television. El a bisa cu for di aña 2005 nan no a pensa bon tocante e rol di Zwarte Piet den e peliculanan, paso nan a pone yen di elementonan cu ta racista den e peliculanan. Alabes e ta realisa awor cu esaki no ta contribui na un pais inclusivo. No ta tur mucha ta experencia Zwarte Piet como un figura cu cual nan por gosa y haci fiesta cu ne, segun Burny Bos. Hasta NPO (Nederlandse Publieke Omroep) cu ta e canal general di television Hulandes pa publico na aña 2019 a dicidi cu no ta pasa Zwarte Piet den niun programa na television.

E television comercial RTL a sigui e pasonan aki, tambe Facebook ta prohibi e figura di Zwarte Piet. E debate tocante Zwarte Piet ta uno den cual e politiconan tambe ta tuma nan responsabilidad. Premier Mark Rutte di Hulanda, cu durante hopi aña tawata un Defensor di Zwarte Piet ultimamente a cambia su pensamento y punto di bista tocante e figura di Zwarte Piet. E ta distancia su mes publicamente for di e figura aki cu a trece division den pueblo y tambe cerca un grupo di mucha en particular. Un grupo grandi di hende den sociedad Hulandes ta haya nan mes mas y mas den e situacion cu nan ta wordo discrimina den sociedad door di of durante di e ‘fiesta di mucha’ aki.

Loader
Loading…
EAD Logo
Taking too long?

Reload Reload document

|

Open Open in new tab

Download [183.12 KB]

Hopi hende a festeha un Sinterklaas cu ta nabega for di Spaña den su boto, sin cu nan conoce e historia real tras di e celebracion aki y pakico hende tin problema cu e fiesta aki y muy en particular cu e figura Zwarte Piet. Si Sinterklaas realmente a existi, ningun hende no por bisa esaki exactemente, tampoco den ki aña el a biba. Nan ta asumi cu e tawata biba na Turkia na aña 342 despues di Cristo. E tawata un sacerdote cu ta core ariba un cabay y nan tabata bisa cu el a haci yen milager, duna e pobernan cen y regalo den madruga. Un di e regalonan a cay den un di e sapatonan di un mucha y for di esaki e tradicion di pone bo sapato pa haya un regalo, a origina. Iglesia Catolico a declara e sacerdote Nicolaas cu a muri dia 6 di december 342 despues di Cristo, un homber santo. E celebracion aki riba 5 di december a bira un tradicion cu ta carga su nomber y cu ta cuminsa un dia prome di su morto.

Door di e reformacion na Europa, nan no kier a mantene e fiesta pagano y e celebracion aki a bira un celebracion ariba Dia di Pasco. Asina mes e celebracion popular a keda celebra den varios pais, unda mucha tawata haya regalo y mangel den nan sapato y pa e pobernan nan tawata pone cen. Hasta den siglo 16, ainda no tawata tin e figura di Sinterklaas den e celebracion di e sacerdote manera nos conoce awendia.

E Sinterklaas di awendia ta un evento cu a cuminsa den siglo 18. Jan Schenkman tawata un director di un scol na Amsterdam cu tawata biba durante e periodo di sclavitud y colonialismo, unda e personahe di Sinterklaas tawata pas den e manera di pensa di e tempo aya. Esclavonan (hende procedente di Noord- Africa) tawata traha y yuda e aristocracia di Hulanda. Te cu aña 1850 Sinterklaas tawata un personahe cu un mal genio, un personahe no amabel cu tawata suta y dal mucha cu su roe. Na 1850, e docente Jan Schenkman deliberadamente a trece un cambio den e personahe di Sinterklaas. El a indica con Sinterklaas mester ta un persona di estatura halto, bisti cu un mantel cora, cu un sombre y staf compaña pa un zwarte piet. Den e tempo aki zwarte piet tabata un mucha homber color scur. Probablemente Jan Schenkman a haya su inspiracion door di princesa Marianne van Oranje-Nassau, cu na aña 1850 a cumpra un mucha homber di Nubia (Africa) pa 150 florin riba e mercado di esclavo na Egipto. E princesa y e mucha homber a bini Hulanda ariba un stoomboot. Dia 1 di juli 1863 a aboli sclavitud den Reino Hulandes. E tempo ey casi 45.000 esclavonan a logra haya nan libertad.

E historia di Zwarte Piet ta uno cu no ta mucho agradabel. E ‘Moren’, e hendenan procedente di Noord- Africa di berdad tawata existi y biba na Spaña, esaki no ta parti di djis un storia. Spaña un tempo tawata conoce genocidio den cual a mata e Moronan. Algun sobreviviente Noord Africano a cuminsa traha como esclavo den cas di e hendenan di aristocracia. Na Hulanda tambe tawata tin hendenan di color cu tawata traha den cas y den e buki di Jan Schenkman e mucha homber tawata bisti manera e Moronan di Spaña, mescos cu e bistimento cu nos conoce awendia.

Frits Booy, un docente Hulandes y autor di literatura y historia di Sinterklaas, a bisa cu tur e Noord Africanonan den e tempo ey, cu tawata traha na Hulanda, tawata esclavo y trahando bou di presion. P’esey e ancramento di e Zwarte Piet di Jan Schenkman ta directamente relaciona y conecta cu un esclavo y cu sclavitud durante e temporada aki.

For di e momento aki den e celebracion y e historia di Sinterklaas ta cambia pa e transforma den e celebracion cu nos conoce awendia. Zwarte Piet a haya e tarea pa bay busca muchanan cu ta mala mucha y sutanan cu su ruchi. Prome cu e cambio den e storia aki, Zwarte Piet tawata un mucha homber chikito color scur compaña pa e pietnan Hulandes cu no tawata tin nan cara preto pinta. Mas aleu e storia ta cambia pa por hustifica e pintamento di e cara di Zwarte Piet. E splicacion cu ta duna na un mucha ora cu e puntra pakico Zwarte Piet su cara ta preto, ta paso e tin di pasa door di e schoorsteen pa denta bin den cas, y cu ta pesey su color ta asina scur.

For di aña 1924 e celebracion den cultura Hulandes tawata celebra cu solamente un Zwarte Piet. Awendia door di cu hendenan a bira mas consciente y a busca informacion historico pa haya sa mas di e transfondo di e celebracion aki, a resulta den prostestanan masal den tur gremio di comunidad. Hasta den dos investigacion y raport na Hulanda, tocante e figura Zwarte Piet, y presenta door di Nacionnan Uni na aña 2015 y 2020, ta conclui cu tur e simbolonan di Zwarte Piet y e caricatura ta un imagen turdi di e escalvonan y cu a haci yamada na gobierno Hulandes pa reevalua e ‘fiesta’ cu Zwarte Piet. E reevaluacion aki a trece dilanti cu e fiesta pa ‘tur mucha’ incluiendo e figura di Zwarte Piet a resulta di ta uno hopi discriminatorio pa un grupo di mucha cu un color di cuero un tiki mas scur. Gobierno di Hulanda en bista di esaki a dicidi di pone e tema di Hulanda su historia pa cu sclavitud ariba nan agenda, pa e proximo añanan binidero.

Cambionan pa cu e celebracion aki, tambe a bini na vigor na Corsou cu a dicidi cu 20 november ta bira un dia di celebracion di fiesta Nacional pa tur mucha y pa mucha. Surnam, antes un colonia bieu di Hulanda, for di añanan 1980 no ta celebra e ‘fiesta’ di Sinterklaas mas. Tur dos paisn a conclui cu e ta un fiesta cu trasfondo racista y cu e ta discriminatorio pa un grupo di hende den nan sociedad.

Si Aruba kier celebr’e ariba un manera tradicional, ta di cua tradicion di historia di Sinterklaas cu Zwarte Piet nos ta papia, esun prome cu aña 1850 of despues di aña 1850, ora cu deliberadamente introducie den temporada tabata considera sclavitud algo normal?

Nacionnan Uni den su declaracion ta enfatisa cu tur pais tin di haci nan maximo esfuerso pa no discrimina of pone un hende di un nacion of color den un manera ridiculo dilanti un otro. Un historia cu ta ancra den sclavitud, cu te awe tin su consecuencianan den e comunidad ningun hende no por ta orguyoso di dje. Nos tin di respecta tur Arubiano cu tin un decendencia di esclavonan of tin un descendencia di un mayor cu ta di color.

Conociendo e historia di Zwarte Piet, no ta duna motibo pa celebracion ni pa e añanan binidero. Laga cada un di nos tur tuma nos responsabilidad, e politico- y educadornan, ban conscientisa nos pueblo pa e generacion aki no mester lanta cu un consentimento cu algo asina aki ta ‘normal’ of un generacion cu ta gosa mientras cu den e rais di e historia e ta un herencia bergonsoso, ofensivo y discriminatorio.

Conocemento di historia ta pone un pueblo compronde pakico tin prostestanan na Hulanda y pakico den Reino Hulandes mes tin cambio ariba e manera con awendia ta celebra e ‘fiesta di Sinterklaas’. E no ta e discussion cu si un hende no tin problema cu Zwarte Piet, e ta un discusion pa no discrima y tene bo mes na structuranan den un pais, cu ta dividi y ta parce ‘normal’, mientras cu conocemento di e herencia aki, esaki no ta e caso. E responsabildad aki ta uno di un nacion, di un gobierno, di educadornan, di prensa, di musiconan, di television y di productornan di programa, manera cu e Coordinador Nacional contra Racismo y Discriminacion di Hulanda y Nacionnan Uni den palabracion cu Reino Hulandes recientemente a vocifera. Pa por celebra tin di compronde kico e historia di un cultura celebra ta y cu un ‘fiesta’ cu e elemento- y caricaturanan cu no ta inclusivo, ta uno racista y historicamente ancra den sclavitud.

/* custom css */
.tdi_10.td-a-rec{
text-align: center;
}.tdi_10 .td-element-style{
z-index: -1;
}.tdi_10.td-a-rec-img{
text-align: left;
}.tdi_10.td-a-rec-img img{
margin: 0 auto 0 0;
}@media (max-width: 767px) {
.tdi_10.td-a-rec-img {
text-align: center;
}
}

Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *